Pun punct prin ati spune cu sila cat de mult sunt degustata de privirile incordate indreptate spre neputinta din mine.Am ales jocuri in mintea mea care intr’o zi se vor roti in raze de soare si vor fi expuse in fiecare floare.Ma rotesc in jurul meu om de nimic si citesc in mine si zaresc tulburarea lacrimilor varsate in tine.
Traiesc in viata ta respir in urma ta si numar fiecare suspin prin tine. Trec in rama imbatraniri si ma gandesc prin tine.Privesc in clipa lucruri cum ar fi amintiri trecut fericire dezamagiri si incep a rosti prin tine. Spun in tine simt in tine ating in tine si ma urmaresc in tine.
Pun punct ati povesti cu mahnire si plina de mine ca sunt tiparita in tine. Prind ati descoperi suferinta zdruncimata de o groaznica liniste timiditate si o dezgustatoare pierdere in tine fiinta ce ma rapea in acele seri si ma ducea in lumina sa.E deajuns prea mult pt mine ...tipa ea !!!
Am tras prin prin mine privirea ta am tras de ea chiar at cand sa atins de chipul desfigurat al uri ce ascundea in mine un pur adevar ,opresc ingerii din zbor si ii omor.Am tras de tine si am inceput sa dau in mine am lovit tacuta cu pumii goli am lovit tare cu sageata sufletului am lovit mai tare si asa am inceput a uita.
Incolaciti unul peste altul am devenit plini de venin atunci cand priveam in albastrul cerului.Treceam neclintita prin umbre de om duse pana la Dumnezeu.Priveam in lungul timpului calatoream in neprevazuta purtare a ta.Stiintific vorbind am ales sa distrug ploaia de primavara pana am descoperit bucati de pietri crapate pe alocuri care isi preiau functia de a lovi acolo in golul tau.Alergam in cercuri uitandu’mi chipul intr’o oglinda aruncata in adancul cufar al apei sub acea stanca purtata de vant .Merg mai departe cu pasi mai mari crezand ca asa voi primi in loc de bogati doar nepretuite clipe de fericire.
Alerg in istoria rasturnata in tine crezand din nou ca poate ma voi gasi egoista in cartea ta plina de bucurie.Alint corpul care se imprastie in tine se varsa peste tine si curge spre tine ,alint apa din mine lasanduti tie urma pe fiecare timp.Am dat de fotografi ce ascund oameni fara de cuvant si jalnice priviri ce isi arata intr’o imagine tacuta tot ce simt.Caut adanc printre pozele tacute caut si mai adanc si gasesc tacerea lor gasesc culorile tacute si vad doi ochii careia le spuneam te iubesc.Arunc strivita de cuvinte pozele ce le folosesc si plina de ura iti urlu cu ecou ce strabate pana si inima ingerilor » arunca si privirea aia tipatoare » .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu