Un pas in plus
Isi ia avant
Pluteste pana jos crezand ca o sa'l prinda
Cade .....doare
Un zbor asa lent te apasa un aer poluat de zambete de chipuri frumoase de liniste cand razboiul e in plina desfasurare.
A cazut pe chipul tau frumos copila un bob mare de roua si te inspira sa cazi neclintita in iarba sa privesti in gol spre cer si ai o privire pierduta care clatina zborul lent si obosit al pasarilor si incetineste vantul ce se sprijina printre ramurile copacilor, saracii au imbatranit sub privirea fluturilor care au inceput si ei sa cada zdrobiti de ticaitul ceasului care e intr’o continua plutire spre ceata culeasa in plicul amintirilor.
Cade incet leganata de vant un gand bun cade in paradisul din gradina mea mare.Iese un agitat vant si se ascunde in privire si vreau al simti dar fuge de mine .
Oare cand va inceta acest joc nenorocit sa pot si eu zambi !??
Doar zborul pasarilor mai poate fi asa de meschin doar ceata de pe padurile inverzite fara pic de sentiment care doar soptesc facand un ecou insuportabil ce trece prin aripile gingase ale cocorilor cand vor inceta sa mai existe sau cel putin sa nu mai strabata firea mea agitata.
E asa frumos sa privesti pe geam printr’o oglinda sparta sa vezi cum ploaia ucide iar alte suflete de oameni prinsi intr’un razboi parca ar fi ultimul lor grai. Razboiul se patrunde in clipa si imi da motive de vinovatie si vreau sa pot si eu a ma juca in nestiire sa pot zbura in nemurire.
Se face rece... amintirile reinviu in propria mea fiinta si imi ofera momente de euforie « vad un copil cu flori negre in mana ,vad ochii lui plini de gandire si iubire iar cand incep sa simt parca sunt zugrumata in crengile dese ale pomilor ce nu imi lasa atitudinea mea de om sa fiu in zbor ca pasarile libere ce mai alaltaieri se jucau in gradina.
Prinsa in momente ale trecutului voi deveni si eu alt copil pe pajistea moale ma voi plimba iar cioburile desprinse din soare le voi aduna si voi juca un nou puzzle despre cum va fi viata mea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu